Sunt acceptate adrese de e-mail, numere de telefon, ID-uri de Messenger
Pentru o navigare mai eficienta folositi VERSIUNEA WEB aflata in josul paginii atunci cand sunteti
conectat de pe telefon sau tableta !
DELIRIO CLUJ
B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 8 (vis-a-vis de SORA), Cluj-Napoca, judetul Cluj
Pentru informatii si rezervari: tel. 0743655258 sau rezervari@delirio.ro
Program: vineri si sambata 22.00 – 05.00
Management:
Management artistic – SC DIVINE EVENTS SRL
Event manager: Lucian Dunareanu
lucian.dunareanu@delirio.ro
B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 8 (vis-a-vis de SORA), Cluj-Napoca, judetul Cluj
Pentru informatii si rezervari: tel. 0743655258 sau rezervari@delirio.ro
Program: vineri si sambata 22.00 – 05.00
Management:
Management artistic – SC DIVINE EVENTS SRL
Event manager: Lucian Dunareanu
lucian.dunareanu@delirio.ro
==========================
DELIRIO SIBIU
Incepand cu 6 iunie 2015, DELIRIO deschide un club gay si la Sibiu. Astfel, Delirio Sibiu devine la aceasta ora singurul club gay din Sibiu (bar gay in Sibiu) si va fi deschis pentru inceput doar sambata incepand cu orele 20.00. Ulterior, se vor organiza seri tematice si vinerea tot de la 20.00 Adresa: Str. General Magheru nr. 39. SIBIU
Informatii si rezervari: tel.0743655258
www.facebook.com/delirioSIBIU
===============================
QUEENS BUCURESTI
Adresa: Bd. Carol 1 ,nr. 61
================================
OTA Bucuresti
(gay-friendly)
Str. Dr. Staicovic Nr. 26
================================
B U C H A R E S T P R I D E
Am crescut intr-un mediu care condamna orice iese din “normal”. Chiar daca cei din jur arata ca ar accepta situatia mea sunt putini cei care cu adevarat gandesc asa. Eu sunt norocos ca o parte dintre prietenii mei sunt alaturi de mine si ma sustin.
Dintre toti prietenii mei doar fetele stiu ca sunt
gay, baietilor imi e frica sa le spun deoarece nu stiu cum vor
reactiona. Astfel m-am hotarat sa duc o viata dubla decat sa fiu umilit
si batjocorit. Eu as vrea sa pot spune tot ceea ce simt tuturor,
inclusiv parintilor mei, deoarece nici ei nu stiu. Imi este teama sa
nu-i fac sa sufere si nu stiu cum as putea sa fac astfel incat totul sa
fie bine. As vrea sa stiu cum sa le spun prietenilor si familiei ca sunt
gay.
DELIRIO SIBIU
Incepand cu 6 iunie 2015, DELIRIO deschide un club gay si la Sibiu. Astfel, Delirio Sibiu devine la aceasta ora singurul club gay din Sibiu (bar gay in Sibiu) si va fi deschis pentru inceput doar sambata incepand cu orele 20.00. Ulterior, se vor organiza seri tematice si vinerea tot de la 20.00 Adresa: Str. General Magheru nr. 39. SIBIU
Informatii si rezervari: tel.0743655258
www.facebook.com/delirioSIBIU
===============================
QUEENS BUCURESTI
Adresa: Bd. Carol 1 ,nr. 61
Tel: 0721012100 | 0722754293
================================
OTA Bucuresti
(gay-friendly)
Str. Dr. Staicovic Nr. 26
Bucharest, Romania
0721 840 723
https://www.facebook.com/otahaus
================================
B U C H A R E S T P R I D E
Alătură-te sutelor de oameni care ies an de an în stradă să ceară drepturi egale și vizibilitate pentru comunitatea LGBT!
Vino la Pride pentru că:
- vrei ca egalitatea să nu fie doar un concept vag, ci o realitate pentru noi toţi.
- vrei recunoaşterea tuturor familiilor, indiferent de componenţa acestora
- crezi că persoanele LGBT ar trebui să fie reprezentate în toată diversitatea lor
- eşti de părere că identitatea este ceva atât de personal încât nu poate fi negociată nici cu părinţi, nici cu medici sau judecători
- vrei că fiecare dintre noi să putem fi noi înşine în orice moment
- eşti de părere că tinerii LGBT merită să aibă o adolescenţă lipsită de agresiune şi hărţuire în mediul şcolar.
- eşti de părere capentru că accesul meu la sănătate nu ar trebui să fie împiedicat de prejudecăţi, stereotipuri şi lipsa de informaţii.
- crezi că o relaţie între persoane de acelaşi gen nu e cu nimic mai prejos decât o relaţie între persoane de genuri diferite. Iubirea nu ţine de sex, nu ţine de identitatea de gen.
- crezi că familiile ar trebui să îşi iubească copii aşa cum sunt şi să nu încerce să îi schimbe
- dacă nu vrei să fii redus la tăcere!
Sursa : http://www.acceptromania.ro
=========================================
C O M I N G - O U T
Ma numesc George am 19 ani si sunt gay.
Am crescut intr-un mediu care condamna orice iese din “normal”. Chiar daca cei din jur arata ca ar accepta situatia mea sunt putini cei care cu adevarat gandesc asa. Eu sunt norocos ca o parte dintre prietenii mei sunt alaturi de mine si ma sustin.
A le comunica celor din jur, prietenilor sau parintilor, orientarea ta sexuala se numeste coming-out exterior.
Este important ca ai prietene care iti cunosc
orientarea sexuala. Ai dat dovada de mult curaj si maturitate in
momentul in care te-ai decis sa le comunici ca esti gay. A vrea sa le
spui tuturor faptul ca esti gay nu cred ca este o intentie realista, cel
putin pentru moment. Te rog sa evaluezi daca
intr-adevar acele persoane sunt importante pentru tine, pentru viata
ta, si daca este necesar ca toti sa stie. Ar fi de dorit sa incepi a-ti
face coming out-ul fata de persoanele care iti sunt apropiate, si care
ocupa un loc special in viata ta, pentru a nu risca sa atragi asupra ta
reactii negative inutile din partea celor a caror parere nu conteaza
atat de mult pentru tine. Tu deja ai inceput sa-ti faci acest coming-out
si exista un ritm propriu, personal in care se desfasoara. Este normal
pe de alta parte sa fii entuziasmat, sa doresti sa le spui
tuturor ca esti gay, sa le spui ce simti, ce este in sufletul tau, dar
nu grabi lucrurile.
Nu exista “modalitatea perfecta” prin care sa le
comunici parintilor tai ca esti gay. Imi imaginez ca ai vrea ca ei sa nu
sufere sau sa sufere cat mai putin. Stiu ca iti doresti sa-ti protejezi
parintii de suferinta dar nu esti tu cel
responsabil de ceea ce simt si gandesc ei ( nu ai posibilitatea de a
controla sentimentele lor chiar daca tu iti doresti asta). De aici
provine de cele mai multe ori tristetea si dezamagirea ca lucrurile nu
ies asa cum ne dorim noi pentru ca ne imaginam ca suntem atotputernici
si putem controla totul. Poti, insa, sa fii responsabil pe ceea ce simti
si gandesti tu; si sa fii cinstit cu tine. In momentul in care vei fi
pregatit si vei decide sa le comunici parintilor despre tine, despre
ceea ce esti, te vei implini ca om si vei fi recunoscut in totalitatea ta. Chiar
daca vor reactiona mai putin placut acorda-le si acorda-ti timpul
necesar sa se impace cu ideea ca esti gay. Probabil si tu la randul tau
ai avut nevoie de o perioada de timp in care ai trecut printr-un proces
de impacare cu tine – asa ca ai rabdare cu cei dragi.
Sunt cateva aspecte care se iau in calcul in momentul in care te hotarasti sa discuti cu parintii :
– asculta-te pe tine pentru a afla care este starea
ta, care sunt sentimentele pe care le ai fata de tine. Este important
sa te aflii intr-o stare de spirit cat mai buna, sa fii impacat cu tine;
sa fii pregatit pentru a-ti face coming out-ul exterior. Nu trece la a
le comunica parintilor in urma unor sfaturi, presiuni din exterior. Este
o decizie care iti apartine in exclusivitate.
– observa care este starea de sanatate, dispozitia
parintilor, prioritatile, problemele pe care le au parintii in acea
perioada. Alege un moment in care sa poti discuta linistit fara
presiunea unor factori negativi legati de aspectele enumerate mai sus.
– nu-ti face coming out-ul in toiul unei dispute –
este ca o razbunare si nu acesta este scopul real. Sentimentele de
vinovatie, acuzatiile, reprosurile ambelor parti pot alimenta conflictul, ducand chiar la rupturi relationale.
– sa fii pregatit pentru eventualele reactii
negative. De asemenea poti pregati pentru ei materiale informative
despre ce inseamna sa fii gay. Cu siguranta vor avea intrebari care vor
necesita raspunsuri. Nu uita sa le mentionezi ca le poti oferi
informatii despre tine, despre experienta ta. Nu lasa insa sa-ti
investigheze intimitatea in speranta ca vei obtine aprobarea lor.
Vorbeste-le despre tine dar delimitandu-te.
– incepe discutia prin sublinierea sentimentelor pe
care le ai fata de ei (dragostea), prin ceea ce apreciezi la ei; Chiar
poti reaminti momente frumoase, pline de bucurie din copilarie – se
creeaza un cadru afectiv pozitiv care te va ajuta in a-ti face
marturisirea.
Esti acelasi George cu aceleasi calitati, cu aceeasi dragoste fata de
ei. Nu te-ai schimbat si nu ai devenit un alt om doar pt. ca le-ai
comunicat ca esti gay.
Mult succes!
Sursa: http://accept-romania.ro
============================================
D r e p t u r i LGBT î n R o m â n i a
==================================
C O N S I L I E R E - A s o c i a t i a A c c e p t
Programările pot fi realizate:
D r e p t u r i LGBT î n R o m â n i a
Persoanele lesbiene, gay, bisexuale sau transsexuale (LGBT)
din România se pot confrunta cu diferite provocări juridice. România
este, în general, conservatoare cu privire la drepturile persoanelor
gay, lesbiene, bisexuale sau transsexuale. Cu toate acestea, Romania a
făcut progrese semnificative în cadrul legislației privind drepturile LGBT
din anul 2000 încolo. În perioada anilor 2000-2012, s-a decriminalizat
complet homosexualitatea, s-au introdus și pus în aplicare pe scară
largă legi anti-discriminare, s-a egalat la vârsta consimțământului și
s-au introdus legi împotriva crimelor motivate de homofobie. În plus, comunitățile LGBT au devenit mai vizibile în ultimii ani, ca urmare a unor evenimente cum ar fi parada anuală GayFest din București și festivalul 'Serile Filmului Gay' din Cluj-Napoca. În 2006, România a fost numită de către asociația internațională Human Rights Watch
ca fiind una dintre cele cinci țări din lume care a făcut "progrese
exemplare în combaterea abuzurilor pe motive de orientare sexualăsauidentitate de gen."
Protecție Constituțională împotriva discriminării
La 5 iunie 2013, comisia parlamentară pentru revizuirea constituției a
votat pentru a include un articol despre protejarea minorității sexuale
împotriva discriminării în noua Constituție. Aceeași comisie a votat a
doua zi pentru a schimba actuala lege a căsătoriei, care descrie
căsătoria ca "o uniune consensuală între soți", la un format mai
restrictiv, descriind-o ca fiind "o uniune între un bărbat și o femeie",
interzicând astfel căsătoria între persoane de același sex.
Confruntată cu o serie de proteste din societatea civilă și
organizațiile interne și internaționale, cum ar fi ACCEPT și Amnesty International,
comisia a retras ambele amendamente. Zeci de ONG-uri au protestat
această actiune a comisiei parlamentare (pentru a retrage protecția
constituțională împotriva discriminării pe bază de orientare sexuală) și
au declarat următoarele: "membrii Comitetului pentru Revizuirea
Constituțională refuză protecția cetățeniilor care au cel mai mult
nevoie de protecție împotriva discriminării" și că "în calitate de stat
membru a Uniunii Europene, este obligatoriu ca România să pună în
aplicare dispozițiile dreptului comunitar în legislația națională. "
Deputatul Remus Cernea al Partidului Verde,
care este un susținător fervent al drepturilor LGBT și care între timp a
introdus un proiect de lege în Senat, cu scopul de a legaliza uniunile
civile, crede că aceste acțiuni ale comisiei parlamentare reprezintă "un
regres democratic".
Sursa: wikipedia.org
==================================
C O N S I L I E R E - A s o c i a t i a A c c e p t
Serviciul de consiliere psihologică oferit de Asociaţia ACCEPT se
adresează persoanelor LGBTQIA (lesbiene, gay, bisexuale, transgender,
queer, intersex, asexuale), celor care au întrebări în legătură cu
propria orientare sexuală sau identitate de gen, familiilor şi
prietenilor persoanelor LGBTQIA, precum şi cuplurilor (de acelaşi sex
sau cu orientări mixte).
În cadrul şedinţelor, pot fi abordate tematici precum: coming out, relaţii de cuplu, relaţii de familie, discriminare şi
homofobie, depresie, anxietate, dar şi orice altă tematică de interes
pentru client (indiferent dacă are sau nu legătură cu problematica
LGBTQIA). Consilierea psihologică poate constitui, de asemenea, un
suport pentru procesul de tranziţie şi reatribuire de gen pentru
persoanele transgender.
Programările pot fi realizate:
– prin e-mail, trimiţând un mesaj pe adresa psiholog@acceptromania.ro;
– prin telefon: 021.252.56.20.
Solicitarea dumneavoastră de programare va fi preluată de către un
psiholog din echipa ACCEPT, în funcţie de disponibilitate, şi veţi fi
contactat de acesta, pentru a stabili detaliile programării.
Sursa: facebook.com/asociatia.accept
==========================================
Care este atmosfera într-o seară petrecută în Delirio?
S-a mărit numărul clienţilor care trec pragul clubului?
S-a extins de-a lungul anilor comunitatea LGBT din Cluj?
Sursa: http://ziuadecj.realitatea.net
=============================================
Succes în lumea prejudecăţilor:
Povestea singurului club de gay din Cluj
Singurul club din Cluj dedicat comunităţii gay a generat controverse şi s-a lovit adesea de repulsia multora. Puţini cunosc detalii legate de acest club, însă de reţinut este că localul a creat o adevărată familie, un loc în care comunitatea gay îşi poate petrece weekendurile şi se poate relaxa în siguranţă, lucru de care ducea atâta lipsă înainte.
Lucian Dunăreanu, proprietarul clubului Delirio, a făcut schimbarea
pe care nimeni nu vroia sau nu avea curajul să o facă. Şi-a creat un mic
univers în care să nu mai trebuiască să se scuze, să se explice sau să
se ferească de neînţelegerea oamenilor, un univers pe care îl împarte cu
oameni deschişi, care văd în acest club locul perfect, în care se simt
ca într-o mare familie. Dunăreanu a dezvăluit, pentru ZIUA de CLUJ, care
sunt dedesubturile acestui club.
Drept vorbind, trăim într-o ţară în care discriminarea de
orice fel nu primeşte sancţiunea cuvenită, iar oamenii nu sunt suficient
de informaţi, astfel că se ajunge de multe ori la problema
discriminării. Să deschizi un club dedicat comunităţii LGBT în România
este un lucru extrem de curajos. Cum ţi-a venit ideea deschiderii unui
club de gay?
Trebuie să mărturisesc, înainte de toate, că încep acest dialog cu o
doză de rezervă, pentru că nu doresc sa fiu înţeles greşit de către
cititorii dvs şi m-ar mâhni teribil dacă voi lăsa impresia unora dintre
domniile lor că încerc şi pe această cale să fac prozelitism sau să
ridic în slăvi a fi gay. Nu e o modă, nu e un trend pe care încerc sau
pe care ar trebui să îl promovez, ci încerc să explic tuturor că e o
stare de fapt, un simplu element din ceea ce formează personalitatea
noastră şi nu gravitează totul în jurul orientării noastre sexuale.
Cred că nu e acum nici locul şi nici timpul potrivit pentru a
deschide discuţia despre cauzele care stau la baza orientării sexuale.
Însă nu e o alegere, iar eu nu încerc să market-uiesc un nou stil de
viaţă. Cu toate acestea, societatea în care trăim are suficiente lacune
în ceea ce priveşte toleranţa vis-a-vis de lucrurile pe care nu le
cunosc, pe care nu le înţeleg sau de care se tem. Iar asta generează de
cele mai multe ori - în mod regretabil - respingere.
În urmă cu 13 sau 14 ani, când am ajuns la Cluj, mi-am dat seama că toleranţa era un cuvânt pe care îl găseai doar în dicţionare. Nu existau locuri unde să cunoşti oameni cu aceleaşi întrebări şi dorinţe asemeni ţie şi, dacă reuşeai totuşi să îi întâlneşti, nu exista un loc în care să poţi să stai şi să te simţi în siguranţă, fără ochi care să te fixeze, fără capete clătinate dezaprobator şi mai ales fără teama de a da peste oameni care să îţi pună siguranţa în pericol.
Ştii cum se spune - dacă nu găseşti în jurul tău schimbarea pe care ţi-o doreşti, trebuie să devii tu acea schimbare. Aşa că am înţeles că am puterea să fac o încercare de a oferi persoanelor gay un loc în care să fie în siguranţă, să poată să se întâlnească, să lege prietenii, să cunoască alţi oameni şi să petreacă timpul.
Când a început să se materializeze ideea unui astfel de club?
În 2011 am făcut primul pas major, am infiinţat propria mea firmă de organizare de evenimente, am luat un prim spaţiu, mai modest, de început, în Grigorescu, şi am deschis primul bar, nu îl chiar puteam numi club. Câteva luni mai târziu am înţeles că se poate mai bine şi că oamenii care până acum îmi erau doar prieteni, acum deveniseră clienţi. Merita mai mult şi se aşteapta la mai mult de la mine. Asta m-a făcut să caut un spaţiu mai mare, mai central şi care să îmi permită să ofer mai mult. Am trecut prin renovări făcute cu voluntari din comunitate, neavând posibilitatile financiară de a angaja o echipă specializată şi am reuşit să deschidem Delirio pe care îl ştiţi.
S-a creat o comunitate de clienţi fideli care frecventează clubul? Oameni care au lucrat acolo sau care frecventează locul spun mereu că se simt ca într-o adevărată familie acolo.
De-a lungul timpului am reuşit să fidelizăm o parte însemnată din clientelă. A fost un efort enorm, însă nu ne-am dat înapoi de la a face pe fiecare să simtă că într-adevăr contează şi că nu e doar un număr pe o statistică. Ştiam că există şi persoane cu pretenţii înalte, care îşi doresc un glamour pe care îl găsesc în multe cluburi scumpe clujene care organizează petreceri fără target către comunitatea gay şi eram conştienţi că nu vom putea să oferim acelaşi lux sau aceeaşi splendoare.
Aşa că am preferat să optăm spre o atmosferă familiară, să facem pe fiecare să se simtă integrat, să se simtă în siguranţă, să se simtă parte dintr-o familie mare, iar asta indiferent de orientarea sexuală. Asta face ca şi motoul clubului să fie "We are family". E o reuşită care mă face mereu să fiu mândru de oamenii pe care îi am în jur când revăd chipuri familiare şi îmi dau seama că am alături oameni care de ani de zile aleg să petreacă weekendurile împreună cu mine şi la petrecerile organizate de mine, chiar ştiind că au de fapt multe alte opţiuni.
În urmă cu 13 sau 14 ani, când am ajuns la Cluj, mi-am dat seama că toleranţa era un cuvânt pe care îl găseai doar în dicţionare. Nu existau locuri unde să cunoşti oameni cu aceleaşi întrebări şi dorinţe asemeni ţie şi, dacă reuşeai totuşi să îi întâlneşti, nu exista un loc în care să poţi să stai şi să te simţi în siguranţă, fără ochi care să te fixeze, fără capete clătinate dezaprobator şi mai ales fără teama de a da peste oameni care să îţi pună siguranţa în pericol.
Ştii cum se spune - dacă nu găseşti în jurul tău schimbarea pe care ţi-o doreşti, trebuie să devii tu acea schimbare. Aşa că am înţeles că am puterea să fac o încercare de a oferi persoanelor gay un loc în care să fie în siguranţă, să poată să se întâlnească, să lege prietenii, să cunoască alţi oameni şi să petreacă timpul.
Când a început să se materializeze ideea unui astfel de club?
În 2011 am făcut primul pas major, am infiinţat propria mea firmă de organizare de evenimente, am luat un prim spaţiu, mai modest, de început, în Grigorescu, şi am deschis primul bar, nu îl chiar puteam numi club. Câteva luni mai târziu am înţeles că se poate mai bine şi că oamenii care până acum îmi erau doar prieteni, acum deveniseră clienţi. Merita mai mult şi se aşteapta la mai mult de la mine. Asta m-a făcut să caut un spaţiu mai mare, mai central şi care să îmi permită să ofer mai mult. Am trecut prin renovări făcute cu voluntari din comunitate, neavând posibilitatile financiară de a angaja o echipă specializată şi am reuşit să deschidem Delirio pe care îl ştiţi.
S-a creat o comunitate de clienţi fideli care frecventează clubul? Oameni care au lucrat acolo sau care frecventează locul spun mereu că se simt ca într-o adevărată familie acolo.
De-a lungul timpului am reuşit să fidelizăm o parte însemnată din clientelă. A fost un efort enorm, însă nu ne-am dat înapoi de la a face pe fiecare să simtă că într-adevăr contează şi că nu e doar un număr pe o statistică. Ştiam că există şi persoane cu pretenţii înalte, care îşi doresc un glamour pe care îl găsesc în multe cluburi scumpe clujene care organizează petreceri fără target către comunitatea gay şi eram conştienţi că nu vom putea să oferim acelaşi lux sau aceeaşi splendoare.
Aşa că am preferat să optăm spre o atmosferă familiară, să facem pe fiecare să se simtă integrat, să se simtă în siguranţă, să se simtă parte dintr-o familie mare, iar asta indiferent de orientarea sexuală. Asta face ca şi motoul clubului să fie "We are family". E o reuşită care mă face mereu să fiu mândru de oamenii pe care îi am în jur când revăd chipuri familiare şi îmi dau seama că am alături oameni care de ani de zile aleg să petreacă weekendurile împreună cu mine şi la petrecerile organizate de mine, chiar ştiind că au de fapt multe alte opţiuni.
Clubul nu este nici pe departe aşa cum şi-l închipuie lumea
Care este atmosfera într-o seară petrecută în Delirio?
Uite, aici este o prejudecată în mintea multora care nu au fost până
acum la club şi care au o imagine deformată de filmele americane sau de
ceea ce au văzut sau li s-a povestit despre cluburile gay de "afară".
Delirio e, înainte de toate, un club, o discotecă şi un bar dacă vrei.
Lumea vine, socializează, bea o bere sau un long drink, dansează şi
se distrează. Şi cam atât, nu se întâmplă nimic ieşit din comun, nu o
dăm în can-can-uri ieftine şi nici nu ai parte de scenete desprinse din
filme pentru adulţi. Până la urmă aici încercăm să păstrăm un nivel de
decenţă în limitele legii.
Faptul că marea majoritate a clientelei este fidelă, iar asta
înseamnă că ajung să se cunoască măcar din vedere sau sa lege prietenii,
face ca petrecând o seară în acest club să te simţi până la urmă între
prieteni, nu între străini gata să te judece sau sa te critice pentru
cum arăţi, cum te îmbraci, cum dansezi sau să îşi dea cu părerea dacă
eşti la înălţimea unor standarde de frumuseţe nerealiste sau nu.
Iar asta face să domnească o atmosferă caldă, fără conflicte, în care
poţi să te distrezi în siguranţă, fără să trebuiasca să te temi că
incomodezi pe cineva sau ca vei ajunge să fii martor la un scandal sau
conflicte violente.
Există o selecţie a clientelei care intră în Club sau este deschis pentru toată lumea?
Da, hotărât lucru există, însă, în mod interesant, criteriile nu sunt
cele pe care le-aţi putea crede. Deşi suntem un club LGBT, asta nu
înseamnă că suntem sau că dorim să fim exclusivişti. Considerăm că
suntem oricum de multe ori suficient de marginalizaţi şi puşi la zid ca
să fie nevoie să mai ridicăm şi noi alte ziduri, să ne baricadăm.
Istoria a demonstrat în nenumărate rânduri că asta duce la o
in-ghetto-izare, şi asta nu face bine nimănui. De ce să refuzăm pe
cineva care vine cu mintea deschisă şi doreşte să ne cunoască?
Până la urmă, tocmai asta acuzăm de multe ori societatea civilă - că
ne respinge fără să încerce măcar să ne cunoască mai bine. Am fi cei
dintâi ipocriţi atunci, dacă am închide în mod nejustificat uşa cuiva
care vine cu mintea deschisă. Criteriul de bază este toleranţa şi
acceptarea faptului că vei întâlni oameni diferiţi de tine, oameni cu
alte valori personale, cu alte aspiraţii personale, profesionale şi
sentimentale.
Dacă reuşeşti să accepţi că nu suntem esenţialmente diferiţi şi că
avem acelaşi fond uman care până la urmă ne leagă şi ne face să putem
petrece o seară de club împreună stând de vorbă şi dansând, atunci uşa
noastră e deschisă. Bineînţeles, ca să evităm eventualele surprize
neplăcute, persoanele pe care nu le cunoaştem le întrebăm dacă au mai
fost şi dacă ştiu ce tip de petrecere este în club, totul pe cel mai
politicos ton, fiind la alegerea lor dacă sunt de acord să intre sau nu.
Un refugiu safe pentru fetele cărora bărbaţii
le dau dureri de cap
S-a mărit numărul clienţilor care trec pragul clubului?
Din fericire da, faţă de începuturile timide, sigur că da. E foarte
adevărat, Clujul fiind un oraş prin excelenţă universitar, asta face ca o
bună parte din clientela noastră să fie tineri dintre care unii vor
părăsi oraşul după terminarea studiilor, însă există un segment de
persoane care sunt alături de noi de o vreme destul de lungă şi cu care
ne mândrim că îi avem alături şi faţă de care ne simţim legaţi de
prietenii foarte strânse, dar şi faţă de care simţim respect şi o mare
responsabilitate. Ne dorim mereu să fim la înălţimea aşteptărilor lor.
Un alt lucru pozitiv care s-a materializat datorită deschiderii
noastre faţă de toţi oaspeţii care sunt toleranţi, indiferent de
orientarea lor sexuală este că am început să avem o clientelă mixtă, la
membrii comunităţii LGBT s-au adăugat treptat şi prieteni, colegi veniţi
să cunoască unde îşi petrec weekendurile prietenii lor gay şi care
mărturisesc că s-au simţit bine şi au petrecut o seară aşa de reuşită
încât de multe ori se întorc la noi.
Sunt fete care ne confesează că, deşi nu au niciun fel de curiozitate
sexuală faţă de alte fete, vin la noi pentru că se simt în siguranţă,
le place atmosfera prietenească, le place muzica şi sunt liniştite că nu
sunt mereu abordate de bărbaţi care să le facă avansuri şi să nu le
lase să se simtă bine, deranjându-le, aşa cum se întâmplă până la urmă
în multe alte cluburi.
S-a extins de-a lungul anilor comunitatea LGBT din Cluj?
Cred că distincţia nu vine din numărul cluburilor LGBT dintr-un oraş.
Nu faptul că ai doar un singur club, sau două sau trei face oamenii să
fie într-un anumit fel. Nici măcar în Bucureşti unde - cum spuneai -
oferta ar fi mai mare datorită numărului mai mare de cluburi din care ar
putea alege - nu face ca oamenii să se segmenteze aşa de bine încât să
lege prietenii sau să fie mai deschişi şi mai prietenoşi unii cu
ceilalţi.
În fond, şi la Cluj au fost de-a lungul timpului şi alte cluburi
LGBT, nu am privilegii de exclusivitate de care să ne bucurăm. Am
reuşit, însă, de fiecare dată să fim noi cei preferaţi, să fim locul
unde clienţii aleg să se întoarca şi locul unde spun că se simt cel mai
bine. E vorba despre modelul pe care îl poţi arăta, prin puterea
exemplului, să faci pe fiecare să se simtă apreciat, să se simtă că nu e
un străin şi că ar trebui să stea cu capul plecat pentru că nu cunoaşte
pe nimeni şi mai ales să nu se simtă jenat sau complexat indiferent cum
ar fi, cum se îmbracă, cum arată, cum gândeşte, câtă vreme reuşeşte să
respecte pe cei din jurul sau, va fi acceptat, apreciat şi respectat la
rândul său.
Lucian Dunăreanu este şi iniţiatorul festivalului „Serile filmului gay"
care are deja o tradiţie de un deceniu. Organizarea s-a lovit de multe
ori de refuzul potenţialilor finanţatori, însă Lucian nu s-a dat bătut,
iar ambiţia şi pasiunea l-au determinat să meargă mai departe.
Sursa: http://ziuadecj.realitatea.net
===============================================
„Calendarul Ortodox” cu gay loveşte din nou: ediţia 2016
Echipa care realizează controversatele calendare sexy cu bărbaţi care joacă rolul unor preoţi ortodocşi a lansat deja şi numărul din 2016. Ediţia este intitulată „Sfânta Parafilie”, termen care desemnează practici sexuale neobişnuite, deviante.
Calendarul prezintă bărbaţi atrăgători, în ipostaze sexy, cu
conotaţii homosexuale, alături de icoane şi alte simboluri ale religiei
creştin ortodoxe. Realizatorii calendarului spun că vor să arate că
sexualitatea, dorinţa erotică, nu ţine cont de vârstă, rasă, gen sau
orientare sexuală, scrie Huffington Post.
Pe copertă apare o imagine şocantă: Vladimir Putin şi patriarhul rus
Kiril, reprezentaţi ca un cuplu, în lenjerie sexy. Purtătorul de cuvânt
al proiectului, Magdalena De Iona, declară că mesajul calendarului este
clar: critică dur atitudinea homofobă înverşunată a acestor persoane
publice şi a Bisericii Ortodoxe. Realizatorii calendarului speră că în
acest fel reprezentanţii Bisericii vor deveni mai toleranţi cu
homosexualii.
Sursa: http://www.infocrestin.com
=====================================================
Biserica homosexualilor din Rio de Janeiro
Marcos Gladstone si Fabio Inacio sunt co-fondatorii “Bisericii Crestine Contemporane”. Ei sunt de orientare penticostala, si primesc cu bratele deschise pe gay si lesbiene. Aceasta “biserica” s-a nascut din visul lui Gladstone de a predica o “evanghelie” a iubirii si acceptarii tuturor oamenilor.
Aproape nevazuti cu cateva decenii in urma, penticostalii sunt acum a
5-a parte din populatia Braziliei, ea (Brazilia) fiind casa unui numar
de romano-catolici, mai mare decat in orice alta natiune. Penticostalii
sunt in general mult mai conservatori din punct de vedere social decat
fratii lor catolici. Se opun cu inversunare avortului, care este
interzis cu exceptia unor circumstante limitate, si de asemenea sunt
impotriva casatoriilor gay.
In ultimii ani, uniunile civile de acelasi sex, au primit aprobarea
de a deveni casatorii complete, depline. Unele Biserici Penticostale
Braziliene ofera chiar unele programe consacrate, sustinand ca sunt
capabile sa “vindece” persoanele gay.
Dar nu la fel stau lucrurile in “Biserica Crestina Contemporana”,
care a sarbatorit saptamana trecuta a 9-a aniversare, cu raguseala si
serviciu teatral intr-un cinematograf din Rio.
“Ei te primesc bine, te accepta, pentru ca Dumnezeu te iubeste asa
cum esti” – spune Katia Simene, o lesbiana in varsta de 48 de ani care
s-a alaturat lor in urma cu 3 ani.
Nascut catolic, Gladstone avea 14 ani cand familia lui s-a convertit
la una din bisericile penticostale care s-a inmultit mult in cartierele
sarace. A fost dat afara dupa ce a rupt un angajament de 4 ani (probabil
logodna), reiesind ca e gay in jurul varstei 20 de ani.
“A fost un scandal imens in cadrul bisericii” a spus el, strigand
pentru a fi auzit deasupra zgomotului a sute de “inchinatori” din noua
“biserica”. “Asa-zisa mama-soacra a spus tuturor – chiar si papagalilor,
cainilor si perusilor.”
Dupa aceasta, Gladstone a simtit ca nu se incadreaza in nici
o biserica, asa ca a fondat “Biserica Crestina Contemporana” la etajul
al 3-lea al unei cladiri doar cu scari, din cartierul boem Lapa din Rio,
primele “servicii” atragand o duzina de enoriasi.
Printre primii convertiti a fost Inacio, care de asemenea a anulat o
logodna cu o femeie si s-a dezlipit de o denominatie penticostala. De
cand s-au casatorit, el si Gladstone au adoptat 2 copii, cu varsta
actuala de 11 si 12 ani.
Impreuna ei au condus expansiunea “bisericii” la peste 3000 de membri in
3 orase, iar alte 3 ramuri fiind asteptate pana la sfarsitul anului.
Sursa: http://www.infocrestin.com
=================================================
Barack Obama apare pe coperta unei
reviste gay
Barack Obama face o premieră pentru un președinte american. Barack
Obama apare pe coperta revistei lunare “Out”, care printr-o fotografie
în alb și negru îi aduce un omagiu sub titlul: “Președintele nostru –
aliat, erou, legendă”. O premieră pentru un președinte american,
relatează site-ul www.huffingtonpost.fr.
“Da, mai
sunt multe de făcut (…) dar indiferent cum este abordat acest dosar,
președintele și administrația sa au permis o schimbare extraordinară în
viața persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale
americane”, .
“Pentru
cineva care la început părea evaziv — chiar jenat — asupra acestui
subiect, evoluția președintelui Obama privind căsătoria pentru toți este
un lucru care merită tot respectul”, continuă textul.
Curtea
Supremă a SUA a legiferat în luna iunie căsătoria pentru cuplurile gay
în întreaga țară, o decizie istorică smulsă după mai mulți ani de
dezbateri pasionate.
Multe
persoane au permis să se ajungă la această decizie, “dar este
incontestabil că fără angajamentul activ al celui de-al 44-lea
președinte al SUA, am fi încă pe cale de a încerca să înfăptuim acest
vis”, conchide publicația.
Sursa: http://www.agerpres.ro/
============================================
Kremlinul a negat că preşedintele Putin a vorbit la telefon cu Elton John despre drepturile gay
Kremlinul a negat că preşedintele Putin a vorbit la telefon cu Elton John despre drepturile gay
Kremlinul a negat cu fermitate informaţia potrivit căreia preşedintele
Vladimir Putin l-a contactat telefonic pe Elton John, care declarase
anterior că îşi doreşte să discute cu politicianul rus despre drepturile
persoanelor gay din ţara acestuia, informează bbc.com. Elton John a declarat, weekendul trecut, că îşi doreşte foarte mult
să stea de vorbă cu preşedintele Putin despre punctul de vedere
"ridicol" pe care politicianul rus îl are faţă de această chestiune.
Ulterior,
muzicianul britanic a publicat pe contul său de pe reţeaua de
socializare Instagram un mesaj în care îi mulţumea preşedintelui Putin
pentru faptul că "l-a contactat" printr-o conversaţie telefonică.
Însă
un purtător de cuvânt de la Kremlin a spus că nicio conversaţie între
cei doi nu a avut loc şi a lăsat să se înţeleagă faptul că acea
conversaţie telefonică ar fi putut să fie o farsă.
În mesajul său
de pe Instagram, Elton John spunea: "Abia aştept să ne întâlnim faţă în
faţă şi să discutăm despre dreptul la egalitate al comunităţii LGBT
(lesbiene, gay, bisexuali, transgender, n.r.) din Rusia".
Biroul de presă al artistului a afirmat faptul că cei doi bărbaţi au discutat unul cu celălalt.
Sursa: mediafax.ro - realitatea.net
=======================================================
Răspunsul sincer al lui Mihai Bendeac la întrebarea "Îţi plac bărbaţii?"
Mihai Bendeac a vorbit în exclusivitate pentru CANCAN.ro despre zvonurile care circulă în legătură cu orientarea să sexuală. “Nu sunt gay, nu sunt bisexual”, a spus comediantul.
De-a lungul timpului, au circulat zvonuri potrivit cărora Bendeac
s-ar iubi şi cu bărbaţi, însă actorul nu a comentat. Acum însă, actorul a
lămurit lucrurile.
"Ştiu că s-a tot spus că sunt gay sau bisexual, mă amuz de fiecare
dată când aud asta. Nu este nimic adevărat, recunoşteam dacă mi-ar fi
plăcut bărbaţii. Nu sunt împotriva relaţiilor între persoane de acelaşi
sex, fiecare e liber să facă ce vrea. Mie însă îmi plac femeile", a
declarat actorul
Sursa: realitatea.net
===================================
Motivele pentru care orice femeie are nevoie de un prieten gay
Prietenul gay ajută femeia să navigheze mai uşor prin viaţă plină de bârfele şi intrigile generate de alte femei, precum şi plină de atitudinile ultramasculine şi lipsite de înţelegere a bărbaţilor heterosexuali.
Ştiu să admire sincer, fără pic de invidie
Sunt
dese situaţiile în care o femeie primeşte o laudă din partea unei
prietene, dar simte totodată o doză de invidie aparent bine mascată din
partea ei. Invariabil, în relaţiile de prietenie dintre femei, există o
doză de invidie, chiar şi una minoră. Iar o dovadă clară este competiţia
pe care o au două prietenă de a arată una mai bine decât celalaltă.
Oricum ar fi, un bărbat homosexual prieten bun cu o femeie are o mai
mare capacitate de a admira sincer, fără farame de invidie.
Simt durerea femeii
Femeile
dezvoltă mai multe complexe de inferioritate decât bărbaţii şi, cu atât
mai mult, se lasă influenţată de ele. Încrederea în sine şi complexele
de inferioritate sunt şi o parte a vieţii homosexualilor, motiv pentru
care un prieten gay va înţelege şi va empatiza mult mai bine cu o femeie
nesigură pe ea, indiferent cât de mult încearcă să mascheze această
problema.
Mai mult, un bărbat gay, fiind conştient de problemele
de încredere în sine pe care le au ei şi le au şi femeile, atunci când
ele vor discuta o chestiune mai delicată cu ei, aceştia vor putea vedea
mai în profunzine, având o capacitate sporită de analiză şi înţelege a
stărilor de fapt şi stărilor emoţionale.
Sursa: lyla.ro
=============================================
SUA: Curtea Supremă interzice terapia pentru copiii gay
Potrivit unei liste date publicității luni, cea mai înaltă instanță
americană confirmă de facto interzicerea în statul New Jersey (est) a
unei terapii pentru copii care încerca să schimbe orientarea sexuală a
tinerilor gay.
Înalta Curte nu face nici cel mai mic comentariu în legătură cu acest
document care enumeră toate cazurile pe care ea refuză să le examineze.
În cauza King vs. Christie, instanța respinge plângerea unor
militanți antigay care voiau autorizarea unei terapii destinate
tinerilor homosexuali. Guvernatorul statului New Jersey, Chris Christie,
o interzisese, iar o curte de apel confirmase interdicția.
În iunie 2014, Curtea Supremă refuzase de asemenea să analizeze interzicerea unei terapii similare în California.
În 1973, Asociația Americană de Psihiatrie a considerat că
homosexualitatea nu este legată de o tulburare mintală care poate face
obiectul unei terapii.
Curtea Supremă a SUA a confirmat de facto luni interzicerea terapiei pentru tinerii gay, refuzând să se autosesizeze în acest dosar, relatează AFP.
Potrivit unei liste date publicității luni, cea mai înaltă instanță
americană confirmă de facto interzicerea în statul New Jersey (est) a
unei terapii pentru copii care încerca să schimbe orientarea sexuală a
tinerilor gay.
Înalta Curte nu face nici cel mai mic comentariu în legătură cu acest
document care enumeră toate cazurile pe care ea refuză să le examineze.
În cauza King vs. Christie, instanța respinge plângerea unor
militanți antigay care voiau autorizarea unei terapii destinate
tinerilor homosexuali. Guvernatorul statului New Jersey, Chris Christie,
o interzisese, iar o curte de apel confirmase interdicția.
În iunie 2014, Curtea Supremă refuzase de asemenea să analizeze interzicerea unei terapii similare în California.
În 1973, Asociația Americană de Psihiatrie a considerat că
homosexualitatea nu este legată de o tulburare mintală care poate face
obiectul unei terapii.
Într-un al doilea caz, Curtea i-a refuzat unei deținute transsexuale
din Massachusetts (est), condamnată pentru uciderea partenerei sale de
viață, dreptul de a beneficia de un tratament chirurgical. În recursul
deținutei Michelle Kosilek (ex-Robert Kosilek) împotriva autorităților
penitenciare din Massachusetts, Curtea Supremă confirmă refuzul statului
de a-i acorda un tratament chirurgical.
La sfârșitul lui iunie, Curtea Supremă a SUA trebuie să ia o decizie
istorică privind constituționalitatea căsătoriilor între persoane de
același sex. Ea va statua în legătură cu dreptul persoanelor homosexuale
care vor să se căsătorească, după ce săptămâna trecută a ascultat
argumentele unor cupluri homosexuale care vor să se căsătorească sau
care vor recunoașterea căsătoriei lor peste tot și a unor state care
interzic mariajul acestora.
Sursa: agerpres.ro
===========================================
Radio France Internationale
discută propunerea de modificare a Constituției: „De valorile familiei
tradiționale nu par atât de atașați europenii din multe state. 13 țări
de pe bătrânul continent permit căsătoria între persoane de același sex.
Printre ele: Spania, Olanda, Belgia, Norgevia, Suedia sau Danemarca.
Florin Buhuceanu, de la organizația Accept, care apără drepturile
homosexualilor, subliniază că, în România, nu numai că nu este permisă
căsătoria între homosexuali, ci nici
parteneriatul civil nu este acceptat, situație care se aplică și
cuplurilor heterosexuale. ”Este un mare dezavantaj faptul că acești
oameni nu sunt recunoscuți în fața legii, având de pierdut din mai multe
puncte de vedere”, spune Florin Buhuceanu, care subliniază că, în sine,
demersul "Coaliției pentru Familie" de modificare a Consituției nu are
obiect, căsătoria fiind deja definită clar în Codul Civil.
”A introduce discriminarea de tratament în chiar textul legii
fundamentale care reglementează egalitatea tuturor mi se pare nu doar
păgubos, ci ne pune în situația regretabilă de a vedea că majoritatea
este folosită împotriva unei minorități care și așa nu se poate bucura
de dreptul la viață privată și de familie conform legii. Nimeni nu a
cerut introducerea căsătoriei între persoanele de același sex. Din
acestă perspectivă, inițiativa cetățenească (n.r. de modificare a
Constituției) nu își are obiectul. Acel text din Constituție (n.r.
căsătoria este uniunea dintre soți) nu este un text neclar, este un text
neutru. Și, în același timp, știm foarte bine că avem un cod Civil care
definește clar instituția căsătoriei (n.r. căsătoria este între un
bărbat și o femeie). Acest articol din Constituție la care fac dumnealor
referire nu ar putea fi niciodată interpretat pentru a reglementa
căsătoria între persoane de același sex pentru că acest lucru este
interzis de către legislația română” afirmă Florin Buhuceanu.”
Prima dată am auzit mai serios de această “minoritate” la “uzină”. Aveam un coleg nou, transferat de la alt studio. Veştile au venit mai repede decât a putut bietul om să semneze contractul, aşa că eram “în temă”. “Bă, vedeţi că ăsta e homo” se vehicula pe la job, de parcă avea Ebola. A venit şi omul, ne-am cunoscut şi ne-am plăcut. Îşi termina tura înaintea mea, deci ne vedeam zilnic. Era un tip chiar frumos, îmbrăcat “casual”, dar cu gust, tuns scurt şi mereu cu gura până la urechi. Cum nu discutam despre intimităţi, am ales să ignor “zvonistica”, pentru că îmi place să aud de la om ce şi cum, nu de la “radio şanţ”. Că aşa probabil şi eu am cine ştie ce legende de care nu sunt conştientă, că omul poate fabula în linişte.
Au trecut cred vreo 2 ani. Ne înţelegeam absolut OK, stăteam la poveşti pe culoar, la “una mică” pentru el, fumător, era mereu tonic şi cu chestii glumeţe de spus. Cum nu eram o persoană care să iubească trezitul dimineaţa, omul ăsta mă “încărca” de fiecare dată.
Undeva prin vara anului respectiv am venit duminica la muncă. Intram după el, conform programului. L-am găsit plângând, fază care m-a dezarmat total. Nu am văzut prea des bărbaţi într-o asemenea stare şi înţelegeam că s-a întâmplat ceva foarte grav. Murise cel mai bun prieten al său, intr-un accident de maşină, în urmă cu nişte ore. Nu aveam pe vremea aia “cel mai bun prieten”, dar cugetam că moale nu are cum să îţi fie. I-am înţeles deci durerea şi l-am trimis acasă, puteam eu intra mai repede, că nu era foc.
Am pus la “trecut” întâmplarea în cauză; el nu dorea să discute despre aşa ceva iar pe mine nu mă omora gândul de a-i roti cuţitul în rană. Era oricum ceva dureros şi aveam destule subiecte plăcute de tratat la schimbarea turei. Spre iarnă se punea problema unui eveniment de Revelion. Asta însemna să se ducă naibii noaptea în cauză şi mi-era groază de cum se va simti omul meu, lăsat ori cu ochii în soare, ori târât după mine. Pentru ca domnul coleg tindea să accepte oferta directorului, l-am luat la întrebări în drum spre Centru: “auzi, dar tu chiar nu ai chef să stai cu gagica, de trebuie să îmi faci şi mie noaptea asta praf?”
“Nu am prietenă. Sunt gay. Şi prietenul ăla care a murit în vară, era iubitul meu de câţiva ani.”
Prima reacţie a fost clar să deschid gura şi să rămân aşa cu ea, ca prostul în miljlocul străzii. Mi-au trecut prin cap toate ideile anterioare, încercam să îl privesc altfel, acum că ştiam CLAR. Am aruncat o privire spre el şi mi-au venit în minte toate orele petrecute împreună, momentele în care ne-am ajutat la job, sfaturile lui sau cele pe care i le-am oferit eu când a fost cazul. Mi-am dat seama atunci că ne lega totuşi o prietenie frumoasă şi că adevărul spus de el în ziua aia de decembrie nu conta. Era tot colegul meu preferat şi nu îl puteam privi decât cu drag, aşa cum o făcusem de atâta timp.
M-am gândit apoi la faptul că iubitul său murise în vară şi, oricât de imatură emoţional eram pe atunci, am realizat dimensiunea dezastrului. Daca iubitul meu ar muri, probabil că mi-ar lua multe luni să îmi revin. Sau poate nu mi-aş reveni niciodată dintr-o asemenea tragedie. Faptul că nu iubise o femeie, nu îi făcea iubirea mai puţin puternică sau validă.
Până la urmă ne-au “încălţat” şefii cu tura de Revelion şi a ieşit frumos. Acum, că era totul “pe masă”, prietenia noastră era chiar mai intensă, iar în următoarele luni am cunoscut şi alti prieteni ai săi gay. Unul dintre ei îmi este şi acum deosebit de drag şi mi-e ciudă că între noi sunt mulţi kilometri acum. Aceeaşi prieteni m-au scos pe mine din necaz, când m-am despărţit de prieten. Nu am fost niciodată stilul de om prea “depresiv”, dar nu ai cum să închei aproape 3 ani de relaţie şi să fii fericit.
Colegul ştia prin ce trec şi, spre deosebire de alţi prieteni “straight”, a dus o luptă cu încăpăţânarea mea săptămâni la rând. “Hai, nu sta acasă, că te deprimi. Vezi că venim să te luam la o plimbare cu bicicleta.” Cam aşa suna ultimatumul în fiecare zi de vară din anul acela. Venea cu un bun prieten, mă luau aproape pe sus şi umblam de nebuni în şir indian cu bicicletele. Opream la bifrucaţia spre Aeroport, ne duceam în iarbă, aruncam bicicletele “vraf” şi scoteam sucul şi ciocolata. Şi vreo 3-4 ore povesteam tot felul de prostii şi ne bucuram de aer şi de linişte.
Pot spune că îi datorez lui faptul că am trecut peste săptămânile alea mai uşor. În toţi anii aceştia am realizat că relaţiile noastre nu sunt mai bune sau mai rele pentru că ei sunt gay. Sunt bune pentru că eu am înţeles în acel decembrie că sunt oameni, nu struţi, draci sau vrăjitoare şi că aş pierde enorm dacă m-aş lăsa călăuzită de ideile preconcepute, pe care le aveam la 15 ani.
Ştiu că este uşor să vorbeşti ca femeie prietenă cu bărbaţi gay, mai ales că mulţi bărbaţi se tem de aceştia, trăind cu impresia că li se va întmpla cine ştie ce. Am cunoscut şi femei pentru care puteam eventual fi o “pradă” bună. După primele secunde de reţinere am realizat că sunt în aceeaşi situaţie ca atunci când stau cu colegi sau prieteni hetero. Dacă ei nu îmi fac avansuri sau cel puţin ştiu cum să îi pun la punct, dacă ar fi cazul, de ce ar fi altfel cu o femeie? Nu, nu am primit o atenţie specială de la ele, doar pentru că sunt femeie. Fiecare are deja pereche sau ştie că ne despart multe, încât să nu rişte o situaţie penibilă cu o femeie care se ştie că iubeşte bărbaţii, unul în special de nişte ani buni.
Nu încerc prin acest articol să vă schimb ideile, nu încerc să mă laud că sunt nu ştiu cât de deschisă în această problemă. Am prieteni gay la care ţin enorm. Alegerea lor nu îi face mai buni, nu îi face mai răi. Îi iubesc pentru că sunt oameni integri, pentru că am găsit înţelegere, că sunt deştepţi sau glumeţi. Nici asta nu are din punctul meu vreo legătură cu cine aleg ei să iubească. Ne-am înţeles bine şi ne-am apropiat, cu alţii am rămas la faza de “cunoştinţe”, aşa cum se întâmplă cu orice alţi oameni.
Nu ştiu dacă mi-ar pica “moale” să am un copil care alege un iubit sau o iubită de acelaşi sex, dar sper ca şi atunci să am înţelepciunea de a înţelege că suntem oameni buni prin ceea ce facem zi de zi şi că alegerile legate de sex nu au aşa o importanţă. Înţeleg şi reticenţa faţă de această situaţie, până la urmă nu toţi pot fi atât de relaxaţi, dar putem încerca să nu judecăm fără să cunoaştem. Diavolii cu cap de om din copilărie, imagini “hrănite” de conservatorism şi necunoaştere s-au dovedit a fi oameni deosebiţi, de la care am avut mult de învăţat.
Am învăţat de la ei că dragostea adevărată nu înseamnă doar ce şi unde “bagi”. Că şi eu iubesc un om şi viaţa mea ar fi distrusă dacă i s-ar întâmpla ceva. Şi la fel cum eu zâmbesc gândindu-mă la el, când nu suntem împreună, undeva în lume o femeie se îndrăgosteşte de altă femeie sau un bărbat iubeşte pe altul.
Este uşor să treci peste neobişnuitul situaţiei? Nu prea. Eu am ales acum 9 ani să fac un efort în acest sens. Să îi privesc aşa cum sunt: nişte oameni de care mă leagă multe amintiri frumoase, oameni care mi-au dovedit că au calităţi şi farmec. Şi de care mi-e dor uneori. Pe care mi-e drag să îi întâlnesc la câte un suc, când vieţile noastre agitate ne permit nişte minute libere. Pe care sunt mândră să îi numesc prieteni.
Casatoria intre persoanele de acelasi sex,
din nou in discutie:
ARGUMENTE PRO SI CONTRA
Radio France Internationale
discută propunerea de modificare a Constituției: „De valorile familiei
tradiționale nu par atât de atașați europenii din multe state. 13 țări
de pe bătrânul continent permit căsătoria între persoane de același sex.
Printre ele: Spania, Olanda, Belgia, Norgevia, Suedia sau Danemarca.
Florin Buhuceanu, de la organizația Accept, care apără drepturile
homosexualilor, subliniază că, în România, nu numai că nu este permisă
căsătoria între homosexuali, ci nici
parteneriatul civil nu este acceptat, situație care se aplică și
cuplurilor heterosexuale. ”Este un mare dezavantaj faptul că acești
oameni nu sunt recunoscuți în fața legii, având de pierdut din mai multe
puncte de vedere”, spune Florin Buhuceanu, care subliniază că, în sine,
demersul "Coaliției pentru Familie" de modificare a Consituției nu are
obiect, căsătoria fiind deja definită clar în Codul Civil.
”A introduce discriminarea de tratament în chiar textul legii
fundamentale care reglementează egalitatea tuturor mi se pare nu doar
păgubos, ci ne pune în situația regretabilă de a vedea că majoritatea
este folosită împotriva unei minorități care și așa nu se poate bucura
de dreptul la viață privată și de familie conform legii. Nimeni nu a
cerut introducerea căsătoriei între persoanele de același sex. Din
acestă perspectivă, inițiativa cetățenească (n.r. de modificare a
Constituției) nu își are obiectul. Acel text din Constituție (n.r.
căsătoria este uniunea dintre soți) nu este un text neclar, este un text
neutru. Și, în același timp, știm foarte bine că avem un cod Civil care
definește clar instituția căsătoriei (n.r. căsătoria este între un
bărbat și o femeie). Acest articol din Constituție la care fac dumnealor
referire nu ar putea fi niciodată interpretat pentru a reglementa
căsătoria între persoane de același sex pentru că acest lucru este
interzis de către legislația română” afirmă Florin Buhuceanu.”
Sursa: facebook.com/asociatia.accept
==========================================================
Acuzații în Bacău: Consiliul Elevilor acuză presiuni la Colegiul Alecsandri, pentru semnarea petiției pentru căsătoria bărbaților cu femeile. Directorul: Dezinformare
Consiliul Elevilor și Asociația Elevilor din Bacău au
susținut, într-un comunicat remis României libere, că elevii de la
Colegiul Național Vasile Alecsandri au fost ”îndemnați” să semneze
petiția pentru modificarea articolului 48 din Constituție, referitor la
definirea căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat și o femeie. În
replică, directorul Colegiului a declarat, pentru Rl, că este ”o
dezinformare”.
Consiliul Județean al Elevilor Bacău și
Asociația Elevilor Bacău au atras atenția că la Colegiul Național
”Vasile Alecsandri” din Bacău, elevii au fost ”îndemnați să semneze o
petiție de natură religioasă prin care se cere schimbarea articolului 48
din Constituție. Cadrele didactice i-au catalogat pe elevi fiind
”pro-homosexuali”, dacă aceștia nu vor să semneze. Pe lângă acest abuz,
minorii nu au dreptul să semneze anumite documente fără înștiințarea și
acordul prealabil al tutorelui legal”, au arătat reprezentanții
elevilor, într-un comunicat de presă, remis României libere, marți.
Pe de altă parte, directorul Colegiului ”Vasile Alecsandri”,
Călin Leon Boambă, a declarat, contactat de România liberă, că ”dacă a
existat o astfel de tendință, aceasta a fost eliminată înainte de a se
trece la fapte” și că este o ”dezinformare”.
Luni, Asociația Profesorilor de Religie ”Sf Paraschiva” a transmis României libere un punct de vedere în care a susținut că nici un profesor din județul Bacău nu a strâns semnături pentru modificarea articolului 48 din Constituție, în sensul definirii familiei ca fiind bazată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie.
Vineri, România liberă a semnalat că, în ultimele zile, asociația
Accept, care luptă pentru drepturile persoanelor gay în România, a
primit numeriase plângeri de la elevi și profesori care spuneau cum, în
școlile lor, s-au făcut presiuni pentru semnarea petiției inițiate de
Coaliția pentru Familie și susținute de Biserica Ortodoxă Română (BOR).
Cazurile
fuseseră semnalate în județele Bacău, Neamț, Timiș și Bacău. Atunci,
purtătoarea de cuvânt a Ministerului Educației a precizat că ministerul a
luat legătura cu inspectoratele, care nu știau despre aceste situații,
și că vor transmite că aceste inițiative nu sunt permise în școli,
întrucât se încalcă Legea Educației Naționale.
De asemenea, 19
organizații non-guvernamentale au trimis Ministerului Educației o
solicitare prin care au cerut verificări în școli.
Conform
articolului 7 din Legea Educației. ”În unitățile, în instituțiile de
învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării
profesionale sunt interzise activitățile care încalcă normele de
moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și
integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a
personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și
activitățile de natură politică și prozelitismul religios”. Inițiativa
privind amendarea Constituției a apărut la sfârșitul anului
trecut și a fost demarată de Coaliția pentru Familie. Atunci,
organizațiile membre au arătat că vor definirea ”fără echivoc” a
căsătoriei. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a
precizat că Biserica susține inițiativa Coaliției pentru Familie, dar
dezaprobă presiunile pentru semnarea petiției în școli, atrăgând atenția
că Biserica nu este implicată în aceste cazuri.
Sursa: romanialibera.ro
==============================================
Luna Istoriei LGBT in FEBRUARIE
Luna Istoriei LGBT are loc in Romania si in alte 8 tari din Europa in fiecare februarie. Este un prilej de a sarbatori viata si cultura LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender) prin explorarea istoriilor personale si pe ale celorlalti intr-un context LGBT. E o ocazie de a ne bucura de diversitatea lumii in care traim prin constientizarea faptului ca fiecare istorie personala contribuie in modul ei unic la o istorie mai mare, colectiva. De asemenea, este o sansa de a invata si de a discuta despre lupta continua pentru emanciparea comunitatii LGBT din Romania si intreaga lume.In 2013, organizam Luna Istoriei LGBT pentru a 2-a oara. Pe parcursul acestei luni va avea loc o paleta larga de evenimente: proiectii de filme, expozitii de arta, teatru, discutii, educatie non-formala, petreceri si ateliere.In fiecare an, Luna Istoriei LGBT isi propune sa aiba un program plin de evenimente diverse din domeniile arta, cultura si educatie. Luna Istoriei LGBT este pentru toata lumea; indivizi, grupuri comunitare, organizatii, furnizori de servicii, persoane LGBT si non- LGBT. Dorim sa cream un spatiu in care oricine se poate exprima, poate invata si creste.
Atentie! Unele evenimente pot suferi modificari. Va rugam sa urmariti calendarul pentru actualizari si schimbari.
Luna Istoriei LGBT este organizata cu sprijinul financiar al
Ambasadei Olandei la Bucuresti, ERSTE Foundation si Ambasadei S.U.A la
Bucuresti.
Parteneri: Institutul Francez/ Cinema Elvire Popesco, Aiurart,
Teatrul Metropolis, Carturesti, Libraria Bastilia, ARDOR, Carusel, Lords
of the Boards, A.R.T Fusion, Atelier 35, Dianei Patru, Asociatia
TransLUCID, Asociatia ACT-Q Romania / Teatrul TABU, Ceainaria 5, Club
Control, Club Modern, Club Purple Voyage. Contact: Daniela Prisacariu,
tel.: (+4)021 252 5620, e-mail: daniela@acceptromania.ro
Sursa: accept-romania.ro/
=================================================
Cum am devenit gay friendly
Începem cu scuzele de rigoare pentru (puţinii) cititori fideli care au aşteptat de la mine ceva texte în zilele astea. Am fo’ ocupată cu sărbătorirea de VDay (vorba vine), adică stat în casă, bot în bot cu “soarele”. Revenim deci la “normal” şi vă atac azi cu un articol “controversat”.
Am crescut într-o familie conservatoare. V-am mai povestit despre adolescenţa mea “controlată”, venit la 10 seara maxim, nu prea multe ieşiri la disco etc. Nu mă plâng de nimic, e bine doar să ştiţi cum e treaba. Normal că, atât de atenţi cu viitorul meu, ai mei nu puteau să fie prea “relaxaţi” cu ceea ce ei numeau deviaţii. Auzisem prin tinereţe despre cuplurile de acelaşi sex şi normal că eram clar convinsă că sunt scursuri, anticrişti, oameni naşpa de care e bine să te fereşti. Că doar nu întâlnisem niciunul până atunci, deci puteam fabula relaxată.Prima dată am auzit mai serios de această “minoritate” la “uzină”. Aveam un coleg nou, transferat de la alt studio. Veştile au venit mai repede decât a putut bietul om să semneze contractul, aşa că eram “în temă”. “Bă, vedeţi că ăsta e homo” se vehicula pe la job, de parcă avea Ebola. A venit şi omul, ne-am cunoscut şi ne-am plăcut. Îşi termina tura înaintea mea, deci ne vedeam zilnic. Era un tip chiar frumos, îmbrăcat “casual”, dar cu gust, tuns scurt şi mereu cu gura până la urechi. Cum nu discutam despre intimităţi, am ales să ignor “zvonistica”, pentru că îmi place să aud de la om ce şi cum, nu de la “radio şanţ”. Că aşa probabil şi eu am cine ştie ce legende de care nu sunt conştientă, că omul poate fabula în linişte.
Au trecut cred vreo 2 ani. Ne înţelegeam absolut OK, stăteam la poveşti pe culoar, la “una mică” pentru el, fumător, era mereu tonic şi cu chestii glumeţe de spus. Cum nu eram o persoană care să iubească trezitul dimineaţa, omul ăsta mă “încărca” de fiecare dată.
Undeva prin vara anului respectiv am venit duminica la muncă. Intram după el, conform programului. L-am găsit plângând, fază care m-a dezarmat total. Nu am văzut prea des bărbaţi într-o asemenea stare şi înţelegeam că s-a întâmplat ceva foarte grav. Murise cel mai bun prieten al său, intr-un accident de maşină, în urmă cu nişte ore. Nu aveam pe vremea aia “cel mai bun prieten”, dar cugetam că moale nu are cum să îţi fie. I-am înţeles deci durerea şi l-am trimis acasă, puteam eu intra mai repede, că nu era foc.
Am pus la “trecut” întâmplarea în cauză; el nu dorea să discute despre aşa ceva iar pe mine nu mă omora gândul de a-i roti cuţitul în rană. Era oricum ceva dureros şi aveam destule subiecte plăcute de tratat la schimbarea turei. Spre iarnă se punea problema unui eveniment de Revelion. Asta însemna să se ducă naibii noaptea în cauză şi mi-era groază de cum se va simti omul meu, lăsat ori cu ochii în soare, ori târât după mine. Pentru ca domnul coleg tindea să accepte oferta directorului, l-am luat la întrebări în drum spre Centru: “auzi, dar tu chiar nu ai chef să stai cu gagica, de trebuie să îmi faci şi mie noaptea asta praf?”
“Nu am prietenă. Sunt gay. Şi prietenul ăla care a murit în vară, era iubitul meu de câţiva ani.”
Prima reacţie a fost clar să deschid gura şi să rămân aşa cu ea, ca prostul în miljlocul străzii. Mi-au trecut prin cap toate ideile anterioare, încercam să îl privesc altfel, acum că ştiam CLAR. Am aruncat o privire spre el şi mi-au venit în minte toate orele petrecute împreună, momentele în care ne-am ajutat la job, sfaturile lui sau cele pe care i le-am oferit eu când a fost cazul. Mi-am dat seama atunci că ne lega totuşi o prietenie frumoasă şi că adevărul spus de el în ziua aia de decembrie nu conta. Era tot colegul meu preferat şi nu îl puteam privi decât cu drag, aşa cum o făcusem de atâta timp.
M-am gândit apoi la faptul că iubitul său murise în vară şi, oricât de imatură emoţional eram pe atunci, am realizat dimensiunea dezastrului. Daca iubitul meu ar muri, probabil că mi-ar lua multe luni să îmi revin. Sau poate nu mi-aş reveni niciodată dintr-o asemenea tragedie. Faptul că nu iubise o femeie, nu îi făcea iubirea mai puţin puternică sau validă.
Până la urmă ne-au “încălţat” şefii cu tura de Revelion şi a ieşit frumos. Acum, că era totul “pe masă”, prietenia noastră era chiar mai intensă, iar în următoarele luni am cunoscut şi alti prieteni ai săi gay. Unul dintre ei îmi este şi acum deosebit de drag şi mi-e ciudă că între noi sunt mulţi kilometri acum. Aceeaşi prieteni m-au scos pe mine din necaz, când m-am despărţit de prieten. Nu am fost niciodată stilul de om prea “depresiv”, dar nu ai cum să închei aproape 3 ani de relaţie şi să fii fericit.
Colegul ştia prin ce trec şi, spre deosebire de alţi prieteni “straight”, a dus o luptă cu încăpăţânarea mea săptămâni la rând. “Hai, nu sta acasă, că te deprimi. Vezi că venim să te luam la o plimbare cu bicicleta.” Cam aşa suna ultimatumul în fiecare zi de vară din anul acela. Venea cu un bun prieten, mă luau aproape pe sus şi umblam de nebuni în şir indian cu bicicletele. Opream la bifrucaţia spre Aeroport, ne duceam în iarbă, aruncam bicicletele “vraf” şi scoteam sucul şi ciocolata. Şi vreo 3-4 ore povesteam tot felul de prostii şi ne bucuram de aer şi de linişte.
Pot spune că îi datorez lui faptul că am trecut peste săptămânile alea mai uşor. În toţi anii aceştia am realizat că relaţiile noastre nu sunt mai bune sau mai rele pentru că ei sunt gay. Sunt bune pentru că eu am înţeles în acel decembrie că sunt oameni, nu struţi, draci sau vrăjitoare şi că aş pierde enorm dacă m-aş lăsa călăuzită de ideile preconcepute, pe care le aveam la 15 ani.
Ştiu că este uşor să vorbeşti ca femeie prietenă cu bărbaţi gay, mai ales că mulţi bărbaţi se tem de aceştia, trăind cu impresia că li se va întmpla cine ştie ce. Am cunoscut şi femei pentru care puteam eventual fi o “pradă” bună. După primele secunde de reţinere am realizat că sunt în aceeaşi situaţie ca atunci când stau cu colegi sau prieteni hetero. Dacă ei nu îmi fac avansuri sau cel puţin ştiu cum să îi pun la punct, dacă ar fi cazul, de ce ar fi altfel cu o femeie? Nu, nu am primit o atenţie specială de la ele, doar pentru că sunt femeie. Fiecare are deja pereche sau ştie că ne despart multe, încât să nu rişte o situaţie penibilă cu o femeie care se ştie că iubeşte bărbaţii, unul în special de nişte ani buni.
Nu încerc prin acest articol să vă schimb ideile, nu încerc să mă laud că sunt nu ştiu cât de deschisă în această problemă. Am prieteni gay la care ţin enorm. Alegerea lor nu îi face mai buni, nu îi face mai răi. Îi iubesc pentru că sunt oameni integri, pentru că am găsit înţelegere, că sunt deştepţi sau glumeţi. Nici asta nu are din punctul meu vreo legătură cu cine aleg ei să iubească. Ne-am înţeles bine şi ne-am apropiat, cu alţii am rămas la faza de “cunoştinţe”, aşa cum se întâmplă cu orice alţi oameni.
Nu ştiu dacă mi-ar pica “moale” să am un copil care alege un iubit sau o iubită de acelaşi sex, dar sper ca şi atunci să am înţelepciunea de a înţelege că suntem oameni buni prin ceea ce facem zi de zi şi că alegerile legate de sex nu au aşa o importanţă. Înţeleg şi reticenţa faţă de această situaţie, până la urmă nu toţi pot fi atât de relaxaţi, dar putem încerca să nu judecăm fără să cunoaştem. Diavolii cu cap de om din copilărie, imagini “hrănite” de conservatorism şi necunoaştere s-au dovedit a fi oameni deosebiţi, de la care am avut mult de învăţat.
Am învăţat de la ei că dragostea adevărată nu înseamnă doar ce şi unde “bagi”. Că şi eu iubesc un om şi viaţa mea ar fi distrusă dacă i s-ar întâmpla ceva. Şi la fel cum eu zâmbesc gândindu-mă la el, când nu suntem împreună, undeva în lume o femeie se îndrăgosteşte de altă femeie sau un bărbat iubeşte pe altul.
Este uşor să treci peste neobişnuitul situaţiei? Nu prea. Eu am ales acum 9 ani să fac un efort în acest sens. Să îi privesc aşa cum sunt: nişte oameni de care mă leagă multe amintiri frumoase, oameni care mi-au dovedit că au calităţi şi farmec. Şi de care mi-e dor uneori. Pe care mi-e drag să îi întâlnesc la câte un suc, când vieţile noastre agitate ne permit nişte minute libere. Pe care sunt mândră să îi numesc prieteni.
Sursa: www.dojoblog.ro/
==========================================
Legea corespondenţei sau simetriei
Este o lege care spune că dacă există lumină, există şi întuneric,
iar ambele sunt opuse şi simetrice, dar au aceeaşi natură fizică, adică
una fără alta nu se poate şi ambele îşi bazează existenţa pe aceeaşi
sursă.
Conform acestei legi, dacă există un număr de călugăriţe, atunci
există exact acelaşi număr de prostituate. Numărul de poliţişti este
egal cu al infractorilor. Şi aşa mai departe…
Acum urmează chestia incomodă pentru unii şi fericită pentru alţii.
Numărul de oameni gay este acelaşi cu al celor hetero. Cum statisticile
„oficiale” spun că există maxim 20% oameni gay, atunci asta înseamnă că
sunt numai 20% oameni straight. Din această hazna ies 60% oameni
bisexuali, cu două nuanţe: jumătate din ei sunt mai înclinaţi spre sexul
opus, cealaltă jumătate la acelaşi sex…
Şi asta nu e teorie, am văzut în viaţa reală… Aşa că vă întreb: cât
de siguri sunteţi voi, băieţii, pe heterosexualitatea voastră?
===============================
Pentru o navigare mai eficienta folositi VERSIUNEA WEB atunci cand sunteti conectat de pe telefon sau tableta